"MUNTELE TE INVATA MAI MULT DECAT ZECE BIBLIOTECI LA UN LOC."

Nicolae Iorga

duminică, 22 august 2010

Rapa Crucii - Creasta Morarului (partial) - Cabana Omu - Creasta Balaurului

 Tura asta a fost facuta dupa ce am parcurs creasta in Crai, adica prin luna mai 2009. E scris cam tarziu RT-ul, dar... mai bine mai tarziu decat niciodata.
Echipa, evident, eu si prietenul meu, Mihai Cernat (lider alpinist).
Si am plecat, pe o vreme destul de rece, sa urcam Rapa Crucii, in Bucegi.
Era o zi normala de mai la munte, adica: zapada, gheata, pericol de avalansa etc
Am coborat in Busteni si am luat-o, catine, catinel, catre Poiana Morarului. Am ajuns acolo, am admirat peisajul (chiar era de admirat ) si am inceput urcusul pe Valea Adanca. Putin mai sus, am ajuns in locul unde se desparte in 2 fire: unul merge catre stanga, Rapa Zapezii, iar celalalt in dreapta, continua Valea Adanca.
Noi am luat-o in stanga, pe Rapa Zapezii. Era prima oara cand mergeam cu 2 pioleti: unul era al meu, iar celalalt mi-l imprumutase Cernat.
Urcusul era destul de obositor: pe langa gradul de inclinare al pantei, mai era si zapada intarita, mai mult gheata, care ne punea sa mergem mai mult pe varfurile coltarilor. Dar am urcat, am ajuns la punctul de intersectie cu Rapa Mica (saritorile erau acoperite cu zapada) si am continuat. Am vazut niste chestii in zapada care semanau cu crevasele, ne-am amuzat... si am mers mai departe. La inceput, Cernat imi aratase cum as putea sa ma opresc, daca obosesc si vreau sa ma odihnesc un pic. Acum, degeaba, nu aveam voie sa ma opresc deloc... Ma tot innebunea: " Uite, cand ajungem la stanca aia, te opresti". Ma chinuiam sa ajung mai repede la stanca si, cand ajungeam, imi spunea sa ma grabesc, ca ne oprim mai sus. Simteam ca innebunesc. La un moment dat, pe un loc inierbat, ne-am oprit si am stat cateva minute, sa ne tragem sufletul. Am facut cateva poze, apoi mi-am dat seama ca nu mai am baterii de rezerva si ca bateriile din aparat sunt cam obosite. Concluzia: foarte putine poze.
Cand ajungem la Hornul Degetelor, Cernat are o idee stralucita: ce-ar fi sa mergem noi pe acest horn?! Eu, neavand habar despre ce e vorba, sunt de acord. Incepem noi sa urcam, numai pe varfurile coltarilor, urcam cam un sfert din traseu, dupa care imi spune mie sa ma opresc, ca o sa continue singur. Mai urca el un pic, era foarte abrupt si exista oricand riscul sa alunece si sa cada. M-a intrebat daca pot sa urc si mai ales daca sunt sigura ca nu o sa alunec. I-am raspuns, evident, ca nu am de unde sa stiu dar sper sa nu mi se intample asta. A stat el un pic, s-a gandit si s-a hotarat sa ne intoarcem si sa continuam pe Rapa Crucii. Am coborat un pic (destul de dificila descatararea), apoi a urmat un traverseu cam expus, am revenit in Rapa Crucii si am continuat urcarea. Am avut de escaladat o saritoare destul de uratica (nu era acoperita cu zapada), apoi am ajuns in Strunga Acului de Sus (sus era o cornisa imensa dar care nu punea probleme deosebite). Ajunsa sus, m-am asezat si am admirat Acele Morarului, gandindu-ma daca voi fi vreodata in stare sa le parcurg. Atunci mi se parea un vis irealizabil....
Am continuat urcarea pe Creasta Morarului, am mai trecut niste fete acoperite cu zapada,( unde am invatat cum se poate merge cu fata la stanca pt a nu exista riscul de a aluneca cu tot cu zapada ) si, intr-un final (eu credeam ca nu se mai termina), am ajuns la cabana Omu. Am urcat "Cocoasa" Morarului, "Capul" Morarului etc, si atunci am stat eu si m-am gandit: " Cate are Morarul asta: Ace, Cocoasa, Brau, Cap... "
Ajunsi sus, ne-am cazat, am admirat apusul de soare apoi a doua zi am continuat pe Creasta Balaurului.Am mers, am privit frumusetile crestei, am facut un rapel la un moment dat, din niste jnepeni (a fost dragut, primul meu rapel...), am "balaurit" prin padure, am coborat tinandu-ne de crengi etc
Poze prea multe pe Creasta Balaurului nu-s, pt ca bateriile nu au vrut sa mai mearga deloc pana jos, unde am admirat niste capre negre si am mai facut si noi 2 poze. 
Oricum, a fost o tura foarte interesanta, din care am avut multe de invatat si, in acelasi timp, am admirat peisaje de neuitat.
Pozele sunt facute de Mihai Cernat

                                                                     Poiana Morarului

                                           "crevase"






4 comentarii: